1657-prima atestare documentară a satului Lunca-autor Mitropolitul Varlaam Moțoc.Satul Lunca este vechea vatră a comunei Vânători.Cei din dreapta Ozanei sunt veniți:ungureni, bârlibeni, moroșeni.
Luncașii se trag din vechii străjeri ai Cetății Neamțului. Numai aici avem familia –Vartic- care vine de la termenul slavon-varota- , ce înseamnă: poartă, străjer sau portar.
Vasile Lupu, în secolul 17 a transformat Cetatea Neamțului în mănăstire, ca să nu o distrugă din ordinul turcilor.În satul străjerilor, Lunca de azi, din purtarea de grijă a lui Vasile Lupu, a fost ridicată o biserică de lemn, tot cu hramul Sf. Nicolae, ca la Cetate. Această biserică a fost sfințită de mitropolitul Varlaam Moțoc, prin 1643, când în Cetate era egumenSf. Ioan de la Râșca, înmormântat la Secu. Ctitoria lui Vasile Lupu din Lunca a fost distrusă în 1821 de turcii veniți împotriva eteriștilor, urmând apoi Mănăstirea Secu. Din 1821 până în 1859, luncașii au mers la biserica din Nemțișor. În 1857 a fost strămutat în Lunca, altarul vechii biserici de lemn de la Vovidenia, apoi până în 1859 s-a construit biserica veche de lemn, cu ajutorul Mănăstirii Neamț, pe pământul donat de fam. Petraru. Lunca devine parohie, iar satul nemțișor filie a Parohiei Lunca.
Preoții care au slujit la Biserica Sf. Nicolae Din satul Lunca , sunt:
-1859-1884 Pr.Theodor Teodorescu, din Botoșani;
-1884-1928 Pr. Ioan Teodorescu, fiul lui Theodor Teodorescu;
-1928-1936 Pr. Theodor Vasâlca din Boboiești, locuiește la Nemțișor;
-1936-1980 Pr.Ermil Stoian din Târgu Neamț. La numirea sfinției sale parohia primește denumirea de -Cetatea Neamț-, pe care o păstreazăpână în 1968. Preotul Stoian păstorește 44 de ani, până în 1980, construind clopotnița de piatră de la intrarea în curtea bisericii.În anul 1965, biserica este împodobită cu o frumoasă pictură, de pictorul Nicolae Hantăr din Grumăzești-Neamț.
-decembrie 1980-mai 2006 Pr. Prf. Constantin Cojocaru, profesor La seminariile teologice de la Neamț, Suceava și Roman. Odată cu venirea Pr. Prf. Cojocaru, activitatea liturgică și pastoral –misionară s-a amplificat, parohia devenind etalon și pildă de trăire creștinească, acasă la fiecare, dar și în comuniune la Sfinta Liturghie și la celelalte slujbe, săvârșite spre slava Lui Dumnezeu și mântuirea oamenilor. După 1990, Părintele Cojocaru a demarat lucrările de restaurare și mărire a locașului de cult, dublând spațiul destinat credincioșilor care participau la Sf. Liturghie. Imediat după instalare părintele profesor Cojocaru a inițiat, dirijat, coordonat și însuflețit corul Parohiei Lunca, alcătuit pe patru voci, cor ce reprezintă și astăzi, spre memoria fondatorului, satul și parohia Lunca, numindu-se –Vânătorii lui Ștefan-.
Din mai 2006, Părintele Profesor Cojocaru a ieșit la pensie, dar a continuat să slujească, liturghisind la bisericile unde era poftit și în general,cu o pauză de un an și jumătate, la Biserica Sf. Nicolae din Lunca, unde a și fost îmbisericit ca preot pensionar.
În februarie 2014, pierdem trupește pe părintele profesor Cojocaru, dar în ceruri avem un nou rugător și prieten, nu numai al Mântuitorului Hristos, ci și al nostru al tuturor celor ce l-am cunoscut.
-august 2006- Pr .Ioan Ștefanache, numit și pentru a construi o nouă biserică în satul și parohia Lunca-Vânători-Neamț.
